Moșneagul și secolul

cântec despre noi


”Moșneagul și secolul” îl însoțește pe om de-a lungul vieții sale, copil, tânăr și apoi bătrân. Trecut prin răscrucile vieții și ajungând la capătul ei, nu se răzvrătește ci se oferă, așa cum a făcut-o deja de mii de ori înainte. Rămas ultimul dintre ai lui, el trăiește pace, recunoștință dar și regret, după o viață în care a avut timp să iubească și să trăiască ”până la sfârșit”.

Moșneagul, cerul si secolul din cântec  au corespondent în idealul și viața omului. Dacă raportul cu idealul este unul sporadic – poate și datorită naturii noastre de căutători, viața în sine are trăsăturile unui drum de conștientizare. Așa se face că Secolul devine prezența (probabil singura) lângă care Moșneagul poate să rostească confesiunea propriei existențe. Aici stă centrul de gravitație al cântecului.

 Moșneagul și secolul

1. A fost odată un copil
Cu ochi frumoși privind spre cer
Minunile din calea sa
Le culegea și-așa creștea

Refren:

Secol, du-te înainte
Pașii mei de-acum grei aici se opresc
Și privind înapoi…
La cei ce-am fost
Am iubit și-am trăit până la sfârșit

2. Desculț, prin iarbă alergând
Iubirea te-a găsit visând
Și ai uitat de cerul mare
Pentru parfumul ei de floare

3. Dar într-o zi, singur, pribeag,
Cerul deasupra – el moșneag
Nimeni nu-l mai recunoștea… dar el
Copilul cu-ochi frumoși era

Intermezzo:

Privești departe, peste oameni, peste vremi
Nu mai ceri nemurire, vrei doar să dormi
Și-acum să visăm un pic.

P.S. Pentru melodie am folosit o clapă Yamaha Motif XS, monitoare Yamaha HS80M, o chitară Ovation Elite, o muzicuță Hohner CX12, procesorul de voce TC Helicon LiveVoice 2 si un microfon Shure Beta58. (09.09.2012)

P.S.S. Creditele pentru fotografie aparțin fotografului de aici: AICI

5 comments

  1. Daniela

    De unde stii tu ce simte un mosneag care a trait totul, a invatat lectia vietii, e impacat cu sine si care nu-si mai doreste decat sa doarma… ca sa te inspiri din asa ceva?

    1. Emanuel Suceu

      Știi ceva cu adevărat doar atunci când trăiești în primă persoană, așa că eu nu pot spune asta. Au fost totuși câțiva oameni mari, cu niște suflete de gigant, care lasând poarta întredeschisă, mi-au dat voie să văd cum ar putea fi. Doar așa am putut scrie cântecul. Sper că ti-a plăcut. 🙂

    2. Daniela

      Atunci iti doresc sa ajungi sa traiesti si tu toate astea, incusiv partea cu invatatul lectiilor.
      Da, e un cantec frumos, ti-am dat deja un “like” pe facebook pt el.

    3. Emanuel Suceu

      Dacă ar fi să-mi găsesc locul în cântec, eu încă ”fredonez” prima strofă. Deci mai e un picuț până la a le trăi pe toate. Dar mulțumesc (asemenea) pentru urări (și ”like”).

Leave a Reply